Scriu mai des pe Facebook. Adauga-ma.

De 5 ani lucrez ca si consultant in cariera, si ajut oamenii sa aiba cariere care-i implinesc din toatele punctele de vedere.

O intrebare pe care o primesc foarte des este: Care este primul pas pe care ar trebui sa-l fac pentru a ma asigura ca am o cariera exact asa cum imi doresc?

Este o intrebare pe care o primesc nu numai de la tineri care sunt pe punctul de a-si incepe cariera, ci la fel de mult si de la persoane care lucreaza de ceva ani, dar realizeaza ca au o cariera ce nu-i multumeste si au nevoie sa o reinventeze.

Din perspectiva mea, sunt doua elemente esentiale care diferentiaza oamenii ce pasesc cu dreptul in cariera de cei a caror cariera schiopateaza. Asigura-te ca ai aceste doua elemente, si cam 80%, succesul in cariera este deja al tau.

1. Viziune

In experienta mea, putini oameni au cu adevarat o viziune clara pentru cariera lor, si pentru viata lor per total.

Daca-i intrebi ce vor in cariera, iti vor spune cum vor sa faca o activitate care le place, dar nu au habar ce fel de activitati le plac. Iti vor spune ca vor sa fie apreciati de ceilalti pentru ce fac, dar nu stiu de ce anume si ce vor face odata ce au acea apreciere.

Iti vor spune ca vor un salariu bun, dar nu pot sa dea niste cifre care sa reflecte ce specific inseamna pentru ai un salariu bun.

Din pacate, majoritatea oamenilor nu isi inteleg propriile motivatii, valori si puncte forte, nu au obiective clare in cariera si nu au o imagine limpede privind directia lor in cariera.

Toata lumea este la un moment dat in acest punct. Insa ce conteaza este sa te dedici sa treci de el, si sa iti creezi o viziune de cariera care in acelasi tip este potrivita tie, este realista, este ambitioasa si te inspira.

Cei mai multi oameni pur si simplu sar peste etapa viziune, si asa ajung blocati in joburi repetitive, cu care nu rezoneaza, iar timpul trece fara sa-si vada cariera avansand.

De-asta este fundamentala viziunea, si construirea unei viziuni personale.

2. Incredere de Sine

In primii ani ca si consultat in cariera, ii invatam pe clientii mei tot felul de tehnici pentru a avansa in cariera, a obtine un salariu mai mare, a rezolva conflicte la birou s.a.m.d.

Gradual, am inceput sa lucrez din ce in ce mai mult pe partea de atitudine si incredere in sine, deoarece am observat ca atunci cand o persoana are incredere, multe probleme in cariera se rezolva de la sine.

Increderea in sine este unul din ingredientele cheie care, din constatarile mele, diferentiaza oamenii cu cariera de succes, de restul.

Pentru ca au incredere, ei stiu sa ceara ceea ce merita si sa fie asertivi. Isi asuma mai multe riscuri si fac schimbari mai rapid cand cariera lor a luat-o pe un fagas gresit. Stiu sa isi recunoasca greselile, sa persevereze, si sa mearga pe calea lor indiferent de ceea ce cred altii.

Azi, mai mult de jumatate din timpul cu clientii mei mi-l petrec ajutandu-i sa-si dezvolte increderea in sine. De acolo, comportamentul lor se schimba in mod natural, iau acele decizii si fac acele actiuni care duc cariera lor pe drumul cel mai bun.

Daca cariera ta nu te implineste, acesta este un moment bun sa-ti faci o autoevaluare serioasa, si sa stabilesti cum stai la capitolele viziune si incredere in sine.

Daca nu stai atat de bine cum ai vrea (ceea ce daca ai citit pana aici este foarte probabil), e timpul sa te ocupi de aceste doua elemente. Pentru ca o cariera de succes incepe de la ele.

Nu sunt un foarte mare fan al gandirii pozitive ca instrument pentru dezvoltarea personala. Consider ca folosita in locul nepotrivit, la moment nepotrivit, poate sa fie la fel de periculoasa ca si gandirea negativa.

Sunt mai degraba un fan a ceea ce ai putea numi gandire strategica in dezvoltarea personala: a te focaliza pe pozitiv sau pe negativ, in functie de ce te ajuta mai mult in contextul dat.

Din perspectiva mea, perioade economice dificile ca cele prin care majoritatea trec in acest moment sunt acel gen de contexte in care a cauta ajutor in gandirea pozitiva poate crea probleme serioase.

In ultimele luni, am vazut oameni pierzand un sac de bani si falimentand afaceri uitandu-se la parte plina a paharului si gandind pozitiv. Poate fii socant sa vezi un instrument de dezvoltare personala atat de popular, avand efecte atat de proaste.

De ce se intampla astfel de lucruri? Deoarece gandirea pozitiva inseamna a te uita mereu la ce e bun si a te astepta la rezultate pozitive. In fata unor provocari serioase, asta inseamna a ignora aspecte importante ale realitatii. E ca si cand te orbesti singur in timp ce conduci cu viteza pe un drum de munte, pe timp de furtuna, intr-o decapotabila. De ce ai vrea sa faci asta?

Pentru oamenii despre care vorbesc aici, gandirea pozitiva a insemnat ca ignorau faptul ca starea de fapt s-a schimbat si a face ce faceau pana atunci nu le va mai aduce aceleasi rezultate, sau aceleasi rezultate nici nu mai erau uneori posibile.

Asta i-a orbit si nu au constientizat faptul ca aveau nevoie sa se adapteze serios. O persoana de pilda, fiind intr-un domeniu care se prabusea, s-a convins singura ca poate sa aiba aceleasi vanzari ca anul trecut daca doar… se staruie mai mult. Numea asta „a fii pozitiv”.

Nu poti sa negi fapte reale importante si sa te astepti la rezultate bune. Fie ca iti place sau nu, suntem intr-o criza economica globala, oamenii au mai putini bani, cheltuie mai putin si exista mai multa competitie intre afaceri. Indiferent cat de bun esti in ceea ce faci, asta te va afecta.

Gandirea pozitiva nu este un panaceu, chiar daca unii traineri, speakeri, oameni din coaching sau autori o promoveaza astfel. Nu te va ajuta sa iti rezolvi toate problemele si sa obtii tot ce vrei, facand tot ceea ce vrei.

Exista un mod de a folosi gandire pozitiva care te poate ajuta in perioade dificile. Dar nu implica visare. Implica doua lucruri:

1. A realiza sa desi se pot intampla unele lucruri negative, chiar daca lucrurile nu merg cum vrei acum nu e o tragedie.
2. A realiza ca vremurile se schimba si pe termen lung, vei obtine ce vrei si iti vei atinge obiectivele indraznete daca actionezi.

Asta este! Gandire pozitiva in mod strategic si realist. Este un instrument de dezvoltare personala mult mai eficient, cu care poti gestiona provocarile vietii atat practic cat si emotional.

Daca m-ai intreba care este lucrul de care majoritatea oamenilor din societatea noastra au nevoie, as spune implinire. Una din cele mai complexe emotii umane si din perspectiva mea, unul dintre cele mai nobile scopuri in viata. In acelasi timp, este si ceva ce multi oameni sunt departe de a atinge si chiar de a intelege.

A gasi implinire a fost un subiect important in viata mea in ultimii ani, atat de important incat oarecum a dat pe dinafara si am ajuns sa-i asist pe altii prin coaching sa-si gaseasca implinirea. Sunt multe lucruri de spus pe aceasta tema. Dar o sa fiu succint si iti voi prezenta ghidul meu in 4 pasi pentru gasirea implinirii.

Pasul 1: Intelege ce este implinirea. Ca si emotie, implinirea este ceva diferit de placere sau alte emotii pozitive. Placerea este emotia pozitiva de baza pe care o simti cand desfasori o anume activitate si este semnul ca esti pasionat de acea activitatea. A cauta placere este bine, dar ea nu este implinire.

Implinirea este o stare psihologica mai evoluata, care reflecta faptul ca o anume activitate are semnificatie pentru tine. Nu inseamna ca iti place, ci inseamna ca acea activitate este aliniata cu valorile tale si drept urmare, mintea ta o interpreteaza ca avand semnificatie. Doar atunci te simti implinit.

Pasul 2: Cunoaste-ti valorile. Daca sentimentul de implinire este o reflectare a faptului ca faci lucruri aliniate cu valorile tale, inseamna ca ai nevoie sa iti cunosti bine valorile pentru a fi cu adevarat capabil sa gasesti implinirea. Acesta este un lucru cu care constat ca majoritatea oamenilor au o problema, motiv pentru care se zbat cu a gasi implinirea.

Pune-ti singur aceasta intrebare esentiala: „Ce este important pentru mine?” Poate este echilibrul, invatarea, variatia, a-i ajuta pe ceilalti, a crea, a fi popular sau orice altceva. Aceasta intrebare este una din cele mai bune moduri de a-ti descoperi valorile. Smecheria este sa te tii de ea si sa te focalizezi pe cele mai importante lucruri.

Pasul 3: Creeaza-ti strategia. Din pacate, odata ce iti dai seama ce este important pentru tine, este improbabil sa il poti obtine doar dand din degete. Lucruri precum faima, succes, bani sau independenta nu vin pur si simplu. In mod surprinzator, nici macar a-i ajuta pe altii intr-un mod cu semnificatie nu se poate intampla pur si simplu.

Ai nevoie de o strategie. Ai nevoie de o secventa de actiuni bine organizata prin care sa treci, pentru a ajunge sa-ti aliniezi viata si cariera cu valorile tale cele mai inalte si sa le pastrezi astfel. Deci, obtine informatii, gandeste-te si dezvolta-ti o strategie pentru a crea conditiile potrivite pentru implinirea ta.

Pasul 4: Umple golurile. Uneori, iti va fi greu, aproape imposibil sa aliniezi viata ta cu o anumita valoare. Poate vrei sa ai echilibru in viata, dar tot dai peste sefi insistenti care iti cer constant sa muncesti peste program, lasandu-ti putin timp pentru a mai face altceva.

O astfel de situatie este doar un semn ca ai nevoie sa ajungi la un nou mod de a fi, pentru a-i putea face fata. Cu alte cuvinte, ai nevoie sa-ti dezvolti anumite abilitati sau atitudini. In acest caz poate ai nevoie sa inveti cum sa setezi granite personale si cum sa spui nu, si astfel vei putea sa creezi echilibru in viata ta. Majoritatea esecurilor in a trai pe baza propriilor valori este doar un semn ca trebuie sa umpli niste goluri legate de abilitatile si atitudinile tale.

Acest ghid este pana aici doar cuvinte cu o forma. La sfarsitul zilei, ce conteaza cel mai mult este punerea lui in practica. Lectia fundamentala pe care am invatat-o eu despre gasirea implinirii este ca actiunea si o minte deschisa sunt cele mai importante ingrediente. Pune acest ghid in actiune, si vei vedea niste lucruri foarte frumoase intamplandu-se.

Stii ce job vrei, in ce fel de organizatie. Te pui pe treaba pentru a il obtine. Realist vorbind, mai ales daca aspiratiile tale sunt inalte, chiar daca esti foarte bun, va urma nu o simpla actiune ci un intreg proces de angajare, care uneori poate dura 3-6 luni si chiar mai mult.

Ca sa intelegi de ce, gandeste-te doar la faptul ca:

• Joburi de vis nu pica zilnic din pom. Ai nevoie sa cauti oportunitati, sa accesezi piata invizibila a locurilor de munca, sa folosesti si dezvolti reteaua ta de contacte, sa astepti;
• Odata ce ai dat de un job si trimis CV-ul tau, angajatorul nu se va uita neparat imediat pe el. Poate astepta acumularea unui anumit numar de CV-uri inainte de a incepe analiza lor si a trece la etapa interviurilor;
• Va exista o serie de cateva interviuri (de exemplu, intai un interviu cu un recrutor, apoi cu managerul de resurse umane, apoi cu managerul departamentului in care vei lucra), care se pot intinde multe saptamani, mai ales daca exista multi alti candidati;
• In orice moment al recrutarii si selectiei (trimiterea CV-ului, primul interviu, al doilea etc.), angajatorul poate decide ca nu esti potrivit si deci nu vei trece mai departe. Tu poti decide de asemeni ca nu este potrivit angajatorul sau jobul;
• Poti fii ales pentru job, dar sa nu reusesti sa negociezi cu angajatorul o oferta acceptabila (salariu, beneficii, perioada de incepere etc.). Drept urmare, o iei de la capat;
• Intelegi unde bat?

Data fiind durata procesului de angajare, mai ales daca in plus, in timp ce cauti jobul visurilor tale nu esti angajat si nu ai un venit, presiunea de pe umerii tai are sanse sa devina foarte mare.

Iti propun un concept care te va ajuta sa scapi de o parte din ea: jobul interimar. Un job interimar este o activitate pe care o desfasori intre ultimul job sau studii si jobul ce va urma, prin care sa iti asiguri un venit care sa iti asigure existenta. Jobul interimar este doar o statie temporara, nu o destinatie finala. El prezinta o serie de avantaje cheie:

• Nu necesita experienta sau calificari extraordinare si este usor de obtinut;
• Reprezinta o sursa de venit, nu foarte mare dar suficienta cat sa iti acoperi nevoile de baza si sa te poti descurca;
• Astfel, ajuta la diminuarea presiunii si iti permite sa abordezi procesul de angajare cu rabdare, si sa nu actionezi pripit, luand decizii pe care le vei regreta mai tarziu;
• Iti poate da sansa sa iti dezvolti o serie de abilitati universal utile, cum ar fi cele de comunicare sau lucru in echipa, care isi vor gasi rolul si in jobul pe care il doresti cu adevarat;
• Ai sansa sa explorezi si cine stie, poate sa descoperi un nou domeniu care te intereseaza, sa afli ceva nou despre abilitatile si valorile tale;
• Poti sa iti faci contacte noi si daca produci rezultate bune, rost de o recomandare pentru viitorul tau job.

Exista numeroase joburi interimare. Ele depind si de nivelul tau de expertiza, dar daca esti destul de tanar si neexperimentat, iti recomand sa iei in considerare joburi ca agent de vanzari, operator de interviuri, chelner sau receptioner. Important este sa fie un job usor de obtinut, usor de parasit, cu program flexibil si fara ore lungi de munca, ca sa iti lase timp si energie sa te ocupi in continuare de cautare jobului care te intereseaza pe termen lung.

Poate te intrebi, cum o sa para un astfel de job, pentru viitorul angajator? Evident ca CV-ul tau ar arata mult mai bine fara devieri de cariera in el, dar mult mai rau cu perioade lungi de pauza. Vestile mele sunt bune: jobul interimar, poate fi luat ca un indicator al spiritului tau practic si al unei abilitati de planificare. Dar va fi misiunea ta sa te asiguri ca este interpretat in acest fel, mai ales pe timpul interviului.

Pentru a avea o crestere naturala de la studii la job si de la un job la altul, ai nevoie sa gandesti in perspectiva, sa anticipezi oportunitatile si riscurile, sa fii deschis si sa ai initiativa. Multi dintre noi nu suntem insa, din pacate, formati in acest fel. De exemplu, putine persoane isi pun problema angajarii in primii ani de facultate, pentru a incepe sa isi faca o retea de contacte, pe care sa o foloseasca mai incolo. Stiu insa si persoane care s-au intors de la un masterat in strainatate si avea deja un job asigurat, pentru ca s-au apucat sa il caute din timpul masteratului.

Este important ca odata ce ai obtinut un job interimar, sa nu te opresti acolo si sa renunti la visele tale, doar pentru ca acel job este simplu si comod, iti asigura un venit, iar cautarea unui loc de munca asa cum iti doresti este stresanta. Daca faci acest lucru, este alegerea ta. Fii insa constient ca dupa 3-4 ani la rand, petrecuti intr-un job de mana a doua, credibilitatea ta de profesionist cu initiativa si determinare, este ca si dusa.

Decizia este a ta. Succes!

Citeam azi prezentarea unui training de o zi pe abilitati de comunicare si ma uitam peste continutul lui. Aceste training acopera orice de la comunicare non-verbala, la gestionarea conflictelor, la comunicare de business si prezentare cu impact. Totul intr-o singura zi!

La un moment dat acum mult timp, si eu faceam la fel. Credeam ca daca pot sa acopar totul in cat mai putin timp, o sa livrez un training valoros. Si dezvoltarea mea, o abordam cam la fel. Citeam ca un maniac 5-10 carti pe abilitati sociale, apoi ma decideam sa pun in practica… totul.

Eram naiv, nerabdator, si aveam o intelegere fragila a invatarii umane. Uitandu-ma acum la acest mod de a aborda dezvoltarea personala, fie ca e vorba de abilitati sociale, incredere in sine, productivitate sau orice altceva, ma amuza.

Ideea este urmatoarea: oamenii nu invata astfel. O fiinta umana nu este ca un computer pe care poti instala tot software-ul de care vei avea nevoie vreodata in doar 24 de ore, si gata. E mai degraba ca un computer cu o limita de instalare de 2 Mb in fiecare zi. Deci iti va lua vreo 3 ani doar ca sa instalezi sistemul de baza de operare (aham… Windows?).

A incerca sa absorbi multa informatie, din zone variate a unui domeniu larg, intr-o perioada scurta de timp iar apoi sa practici totul este o tentativa extraordinar de ineficienta pe care unele persoane o au de a-si dezvolta abilitati reale. Ea nu functioneaza din cateva motive:

• Incerci sa acoperi multe concepte si idei, obtinand astfel doar o intelegere superficiala a fiecareia;
• Iti suprasoliciti memoria si uiti vasta majoritate a teoriei pe care o inveti;
• Devii instant de-motivat cand de gandesti la a pune in practica, pentru ca ai atat de mult de pus in practica;
• Ajungi sa practici un pic din toate, ceea ce nu face nimic sa se interiorizeze cu adevarat si nu duce nicaieri.

Singurul mod in care a citi mult fara sa aplici poate sa aiba sens din punct de vedere practic este daca esti intr-o faza in care doar vrei sa te expui la cat mai multe idei posibil pe un anumit subiect, pentru a alege apoi pe care din ele te focalizezi. Insa asa cum vad eu lucrurile, asta nu este dezvoltare personala in sine, este doar o faza de preparare, de explorare. Nu te astepta sa-ti imbunatatesti abilitatile din asta.

Modul eficient de a dezvolta abilitati si atitudini reale, este sa te focalizezi pe ideile cheie care au cea mai mare valoare pentru tine, sa le explorezi mai in detaliu, sa ti le bagi bine in cap si sa le practici consistent. Si, faci asta una cate una cu fiecare idee, nu toate de o data.

Cand fac consiliere in cariera, coaching si training pe abilitati interpersonale, aplic exact acest principiu. Unii din clientii mei sunt initial surprinsi de numarul mic de idei pe care la acopar, dar pe masura ce ei trec la a le aplica, inteleg repede de ce am aceasta abordare. Si, ai observat ca am tendinta sa scriu in aceeasi maniera?

Dezvoltarea personala eficienta este mai complicata decat pare la prima vedere. Cu totii vrem sa ne imbunatatim rapid, sa absorbim cat mai multa informatie, in cat mai putin timp, si apoi sa vedem cum abilitatile noastre se dezvolta singure.

Dar nu asa are loc cresterea personala. Este un proces gradual, care se bazeaza cel mai mult pe a segmenta informatia in bucati mici, pe actiune si persistenta. De aceea in dezvoltarea personala, mai putin inseamna mai mult.

Acum 20 de ani, succesul profesional era decis majoritar de un singur factor: cat de multa carte faceai; adica nivelul de studii si notele scolare, pe baza carora se facea repartizarea la locul de munca. De atunci, sistemul s-a schimbat, iar noua generatie de angajatori ne ia pe foarte multi dintre noi prin surprindere. Pentru ca desi criteriile lor de angajare s-a schimbat simtitor, noi reproducem inca, de la o generatie la alta, vechiul model de pregatire profesionala. Ca urmare, vedem oameni care fac cate 2 facultati si 3 masterate, si totusi nu au parte de succes profesional. Avem nevoie de cineva care sa ne scoata din acest model, iar eu sper ca voi contribui la exact acest lucru, analizand un mare mit educational. El suna cam asa:

Trebuie sa fac facultate si/sau masterat intr-un anumit domeniu si sa iau note foarte bune, pentru a ma dovedi specialist in acel domeniu, si a ma angaja cu succes.

In ultimii ani, am intrebat in stanga si in dreapta, manageri de HR din companii de top, traineri, consultanti HR, recrutori, despre criteriile de angajare ale tinerilor, si am descoperit un tipar:

1)      In mod direct, angajatorii sunt interesati de un singur lucru: capacitatea ta de a produce rezultate;

2)      Aceasta capacitate este data de 4 elemente: atitudinea si motivatia, abilitatile si cunostintele tale. Aceasta este si ordinea descrescatoare a importantei acestor criterii la angajarea tinerilor;

3)      Educatia, experienta profesionala, activitatea voluntara, comportamentul tau sunt doar potentiali indicatori ai celor 4 elemente. Dar acesti indicatori nu sunt ficsi, ci au nevoie sa fie interpretati.

4)      Angajatorii cei mai buni au devenit foarte buni la a interpreta indicatorii, pentru a determina ce spun ei cu adevarat despre tine si pregatirea ta. Sunt inteligenti, pragmatici si desfiinteaza mitul de mai sus.

In primul rand, e important sa intelegi ca titulatura de „specialist” pe care o obtii la absolvirea unei facultati sau a unui masterat, este doar un punct de vedere, al mediului academic in care ai absolvit. Angajatorul nu va accepta necritic aceasta eticheta, in conditiile in care sistemul educational romanesc este proiectat deficitar:

• Se ignora aproape complet formarea atitudinilor si abilitatilor;
• Se pune excesiv accentul pe transmiterea de cunostinte;
• Cunostintele transmise sunt deseori hiper-abstracte, invechite si inutilizabile in practica;
• Cadrele didactice au o formare excesiv teoretica si folosesc metodologii de formare depasite.

Notele mari obtinute in timpul studiilor superioare, date fiind cele de mai sus, au o relevanta mare doar in interiorul mediului academic. In afara lui, ele iti vor oferi un avantaj minor, iar uneori pot fi chiar un dezavantaj. Aceasta pentru ca o persoana cu activitatea academica foarte multa dar mai nimic altceva in CV este deseori considerata prea teoretica, lipsita se simt practic si initiativa.

Faptul ca ai studii intr-un anumit domeniu, te poate ajuta in a te angaja in acel domeniu, insa mai ales prin prisma faptului ca dovedeste motivatia ta pentru acel domeniu, nu prin calitatea studiilor in sine. Exista bineinteles si exceptii. De exemplu, daca vrei o profesie in drept sau medicina, este esential sa ai studii in acel domeniu. Insa dincolo de unele exceptii ca acestea, vei fi surprins sa descoperi absolventi de politehnica in resurse umane, absolventi de teologie in management etc.

Daca ai avut ocazia sa mergi la interviuri facute profesionist, poate ai observat ca mai singura intrebare legata de studii este: „De ce ai ales acest domeniu?” Dincolo de asta, recrutorul va cauta sa afle despre activitatile tale si rezultatele pe care le-ai produs, felul in care te-ai comportat in situatii reale sau in care te-ai comporta in situatii ipotetice.

Si atunci, de unde acest mare mit al educatiei, care se propaga? Eu cred ca este printre altele, 1) un simptom al unei lipse de contact intre mediul academic si cel de afaceri, dar si 2) un semn de disperare al multor tineri si adulti. Intr-o lume competitiva, dinamica, in care prea multi dintre noi am fost invatati sa ne simtim inferiori si nesiguri, incepem sa ne agatam de orice sansa pe care o avem la indemana de a ne ridica valoarea personala pe piata.

Insa dincolo de povestile pe care le auzi in jurul tau, o facultate in plus, un anume masterat, doctorat, reprezinta doar o cale de a face anumite achizitii si a iti creste un pic sansele de angajare si promovare. Ceea ce se ignora este existenta atator alte cai, mai putin facile dar mult mai eficiente, de la activitati voluntare, proiecte in ONG-uri, la carti, training-uri, conferinte sau experienta reala de munca.

Asa ca tot ce imi mai ramane este sa iti doresc multa intelepciune in a alege.

Eduard Ezeanu

Vorbesc destul de des despre diverse strategii pentru avansarea in cariera: asumarea de noi responsabilitati, comunicarea onesta sau obtinerea de vizibilitatea in companie. Din start, unele persoane imi ridica obiectii, spunandu-mi ca au un manager comunist, colegi ipocriti, sau ca lucreaza intr-o companie de doi bani, unde aceste strategii nu functioneaza.

Nu o sa-i contrazic. Pentru ca desi deseori aceste obiectii sunt exagerate, exista o parte de adevar in ele, care face necesara o alta abordare. Care? Daca esti mai mult sau mai putin in aceasta situatie, ai un pas foarte clar de facut: schimb-ti jobul!

Cand vine vorba de companii, manageri si oameni pe care ii gasesti in acestea, eu vad existenta mai multor lumi. De pilda:

• Exista o lume a patronilor pe care tot ce-i intereseaza este sa scoata un profit cat mai mare, prin orice mijloc posibil.
• Exista o lume a companiilor care incearca sa fie profesioniste si au anumite element de profesionalism, dar au si hibe evidente.
• Exista lumea companiilor de top, care sunt bine organizate, valorizeaza competenta, investesc in oamenii lor si in general, fac lucrurile „ca la carte”.

Un lucru pe care nu prea l-am mentionat pana acum este acela ca mi-am dezvoltat o mare parte din ideile de consiliere in cariera urmarind ceea ce functioneaza in lumea angajatorilor de top. Pentru ca ne-am imaginat ca acolo vrei sa faci cariera si pentru ca acolo se poate face cel mai usor.

Asa ca daca lucrezi intr-o companie total neprofesionista, nu te astepta ca aceste strategii sa functioneze la fel de bine. Pe de alta parte, daca acesta e cazul, nu pot sa nu ma intreb: ce cauti acolo si de ce nu te ocupi cat se poate de serios de cautarea unui alt job?

Una din sarcinile tale pentru dezvoltarea unei cariere de top este sa intri in lumea angajatorilor si profesionistilor de top. Daca esti la inceputul carierei, preferabil este sa iti faci intrarea de aici. Daca lucrezi deja si angajatorul tau nu este in aceasta categorie, atunci este important sa faci aceasta tranzitie catre un angajator de top.

In acest sens, am o recomandare cheie pentru tine: fa networking. Mergi la evenimente, conferinte, cunoaste oameni din companii de top, tine legatura cu ei. Daca le creezi o impresie buna ca persoana si ca profesionist, te pot ajuta prin informatii si prin recomandari sa accesezi un job in compania unde lucreaza si nu numai.

Prin networking eficient, poti faci chiar trecerea directa de la un job intr-o companie absolut neprofesionista la una foarte profesionista. Ceea ce altfel se intampla mult mai greu si necesita deseori un pas intermediar, printr-o companie semi-profesionista.

Vestea buna este ca aceasta lumea a angajatorilor de top exista si in Romania. Mai mult, ea devine din ce in ce mai mare, pe masura ce diverse companii lucreaza la a se profesionaliza. Nu te astepta sa gasesti compania perfecta. Nu exista. Cunosc personal insa numeroase persoane, in Romania, care considera angajatorul lor unul foarte bun si se bucura sa fie alaturi de compania respectiva. Este responsabilitatea ta sa te asiguri ca si tu ajungi intr-o astfel de companie. Succes!

Recent am avut primul meu curs open la care toti participantii au fost femei. Asta m-a facut sa-mi dau seama ca in general, clientii mei care nu sunt trimisi de catre companiile pentru care lucreaza si care isi platesc singuri, sunt de cel putin 2/3 femei.

Experienta mea nu pare sa fie o exceptie. Alti coachi, traineri, oameni ce fac consiliere in cariera imi spun ca au experiente similare. Ca regula generala, se pare ca femeile investesc vizibil mai mult in dezvoltarea personala decat barbatii: training, coaching, carti si practica.

Acum, eu nu pot sa nu ma intreb: de ce se intampla asta? Oare femeile au nevoie de mai multa dezvoltare personala decat barbatii? Oare barbatii au abilitatile sociale, abilitati de cariera, atitudinile mai bune care justifica sa nu caute la fel de multa dezvoltare personala?

Asa cum probabil ai ghicit, raspunsul este categoric “nu”. Barbatii au nevoie de dezvoltare personala la fel de mult ca si femeile. Ei doar nu investesc in ea la fel de mult. Vorbind cu oamenii despre opiniile lor privind competente si succes, am ajuns sa cred ca sunt cateva cauze:

• Barbatii sunt mai putin dispusi sa-si vada defectele si potentialul lor de imbunatatire;
• Barbatii sunt mai putin dispusi sa accepte faptul ca altcineva ar putea fi suficient de competent pentru a-i ajuta sa se dezvolte;
• Barbatii sunt mai putin dispusi sa actioneze pentru dezvoltarea personala;
• Barbatii sunt mai increzatori in capacitatea lor de a invata pe cont propriu.

Apropo: am fost vinovat de toate acestea la un moment sau altul. Ultima ar putea fi bun sau rau, in functie de context si de persoana. Dar primele trei sunt cu siguranta o problema. Simplu spus, barbatii in general isi saboteaza dezvoltarea personala si isi imbunatatesc abilitatile lor soft la o rata mai scazuta decat femeile.

La asta, adauga faptul ca prin natura noastra, noi barbatii suntem probabil cu un pas in urma femeilor privind potrivirea noastra pentru aceasta lume moderna. Femeile sunt in mod natural mai empatice, intuitive, bune la a citi limbajul corpului si au o gama larga de abilitati sociale mai bune; barbati sunt in mod natural mai agresivi si buni la a ridica chestii grele. Grozav!

Proiecteaza acest fenomen 25 de ani in viitor si, daca lucrurile evolueaza in acelasi mod, vom trai intr-o lume unde femeia tipica alearga cercuri in jurul barbatului tipic. Este mai inteligenta, mai sigura pe ea, mai eficienta, are mai mult succes si abilitati sociale mult mai bune decat omologul sau masculin.

Barbatul tipic va roti din cap si nu va intelege ce naiba se intampla cu viata si cariera sa, in timp ce o femeie va trage pe fata sau subtil hamurile. Acum ca ma gandesc, o multime din asta vad deja intamplandu-se in jurul meu. Poate doar am nevoie sa cunosc barbati de calitate mai buna si femei de calitate mai proasta. Hmm …

Oricum, vestea buna este ca in acest viitor ipotetic, putinii barbati care vor putea sa trateze de la egal la egal cu femeile vor fi un lucru foarte apreciat si interesant de avut in jur. Deci, atata timp cat esti unul dintre ei, viitorul arata bine.

Citeste articolul in engleza pe People Skills Decoded.

Ma branduiesc ca un communication coach. Este felul meu de a spune ca folosesc intelegerea mea asupra abilitatilor sociale si abilitati mele de coaching pentru a asista oamenii in a-si imbunatati comunicarea si de acolo, a obtine tot felul de rezultate interesante.

Exista multe persoane in coaching. Si exista mult mai multe persoane care doresc, sau, cel putin viseaza sa faca coaching. Perceptia mea este ca de multe ori, oamenii sar in acest domeniu cu aceeasi intelegere despre a fi un coach pe care o are un copil de 10 ani despre a fi un chirurg. Stiu ca si eu am avut cu siguranta naivitatea mea despre acest domeniu, atunci cand am inceput sa fac coaching.

Acest lucru nu este in totalitate cauzat de lipsa de informatii disponibile despre coaching. Una din cauzele majore este existenta in toate aceste informatii a multe mituri larg raspandite despre a fi un coach. Scopul meu aici este sa abordeze 3 dintre cele majore.

Mitul 1: Totul este dragostea pentru oameni.

Dragostea pentru oameni este cu siguranta o mare parte de a fi un coach. Dar nu este totul. Coaching-ul este de asemenea o afacere si ai nevoie sa-l gestionezi ca una. Asta inseamna ca iti pasa de oameni, ii ajuti, poate chiar ii ajuti neconditionat sau sa dai mai mult decat e nevoie, dar la sfarsitul zilei, te asiguri ca este profitabil financiar pentru tine ca si coach.

Am intalnit persoane in coaching care credeau ca daca dau tot, le pasa de toti si nu cer nimic, vor avea succes in coaching. Acum lucreaza in recrutare, PR, oriunde numai nu in coaching. Deoarece nu au reusit sa faca coaching-ul sustenabil pentru ele.

Mitul 2: Totul este sa pui intrebari.

A pune intrebari este un mijloc excelent de a facilita solutii si un instrument important in coaching. Insa nu e tot ce conteaza.

Exista 2 tipuri de coaching: directiv si non-directiv. Coaching-ul non-directiv se bazeaza foarte mult pe intrebari, dar nu se opreste aici. El implica si ascultare eficienta, parafraza, inspirare si stimulare a clientului. Coaching-ul directiv implica prezentarea de principii si tehnici, punctarea unor aspecte pe care clientul nu le vede, oferirea de feedback specific sau sfaturi.

Unii coachi au o abordare non-directiva, unii au o abordare directiva, iar unii au o abordare mixta. Eu sunt in aceasta ultima categorie: Folosesc ceea ce functioneaza cu un client anume, pentru a genera un rezultat anume. Daca vrei rezultate de top ca si coach, va trebui sa ai un set destul de mare de instrumente pentru coaching, pe care le utilizezi cu maiestrie.

Mitul 3: A deveni un coach este usor.

Daca vorbim despre a-ti lua pe eticheta de coach, nimic nu este mai usor. Dar daca vorbim despre a avea abilitatile necesare pentru a face coaching profesional, acesta este un teritoriu foarte diferit.

Unii oameni si unele companii doresc sa crezi ca a fi coach este cum spun englezii, „the next big thing”. Tot ce trebuie este sa-ti pese de ceilalti (ceea ce aproape oricine crede ca este valabil pentru sine), a obtine niste instruire si certificare formala (pe care de obicei o ofera), si esti gata sa faci bani, ajuti oamenii si salvezi lumea, toate acestea cu un program flexibil si din confortul propriei case.

Din pacate, nu este asa de usor. A deveni un coach bun implica folosirea instrumentelor corecte, multa practica si capacitatea de a te imbunatati in mod consistent de la o sesiune de coaching la alta.

Cel mai important, a fi un coach foarte bun depinde de intelegerea pe care o ai privind combinatia ta unica de punctele forte si dezvoltarea unui stil unic de coaching care le valorifica, producand in acelasi timp rezultate de top. Am uitat sa mentionez cumva, sa te si distrezi cu procesul?

Citeste articolul in engleza pe Improve: People Skills Decoded.

Saptamana asta sunt la munte, tinand un training. Pe aici, ziua se invata si se face public speaking, noaptea se pune la cale transformarea societatii, la un pahar de vin.

Am destul de putin timp pentru scris, asa ca in loc de un articol, te invit sa urmaresti doua filmulete din partea Career Builder. Pentru ca te pot ajuta sa constientizezi aspecte importante despre cariera ta, satisfactie si valoare personala la locul de munca, si pentru ca sunt bine realizate.

De asemenea, te invit sa vizitezi Ideas With A Kick, blogul meu in limba engleza, pe care in ultimele saptamani am scris cateva articole de care sunt foarte mandru pe teme legate de increderea in sine, abilitati sociale si dezvoltare personala.