Acum un an am lansat People Skills Decoded, blogul meu in limba engleza, pe care scriu articole pe teme legate de comunicare, atitudine si cariera, si pe care prezint serviciile mele de communication coaching.

In acest an, People Skills Decoded a crescut semnificativ, a atras cititori si comentatori din intreaga lume, si mi-a adus primii mei clienti din afara Romaniei cu care fac coaching.

Personal, ma asteptam ca cei 1300 de abonati la acest blog sa zboare catre People Skills Decoded, avand in vedere ca acolo scriu de doua ori mai mult si exista chiar mai multa valoare in continut. Ei bine, nu s-a intamplat; doar cateva sute de abonati la acest blog devenit abonati si la celalalt.

Asadar, acest post este incurajarea mea sa vizitezi People Skills Decoded si sa te abonezi prin email la acest blog daca nu esti deja abonat. Iti promit ca vei primi saptamanal articole de varf in casuta ta de email.

Iata doar cateva dintre cele mai bune articole publicate in ultimele luni:

• Overcoming an Inferiority Complex
• 10 Effective Communication Tips from 10 Awesome Online Communicators
• Savior Complex Anyone?
• Email Etiquette at Work
• How to Deal With Toxic People

Daca esti blogger, ai sansa sa castigi un program de coaching gratuit cu mine, ca parte dintr-un proiect initiat pe People Skills Decoded. Afla mai multe detalii despre aceasta oportunitate aici.

In urmatoarele luni, or sa se intample lucruri foarte interesante pe People Skills Decoded. Sper sa ne vedem si acolo.

Iata o distinctie pe care eu o fac si constat ca ajuta multe persoane. Face mai usoara pentru acestea luarea celor mai bune decizii in comunicare, in interactiunile cu ceilalti, si le asista sa isi imbunatateasca abilitatile sociale. Este o distinctie intre doua concepte ce suna similar:

Empatie: abilitatea de a intelege, percepe si simtii emotiile unei alte persoane.

Simpatie: tendinta de a-i ajuta pe ceilalti pentru a preveni sau diminua suferinta lor.

Acestea nu sunt definitii exacte, de dictionar, si se pare ca nu exista definitii universal acceptate ale empatiei si simpatiei in psihologie. Sunt mai degraba felul in care eu folosesc cele doua concepe, pentru a evidentia cateva aspecte cheie. Ele sunt urmatoarele:

1) Empatie este mereu buna, simpatia este buna in anumite contexte.

A intelege sentimentele altor oameni inseamna a putea accesa niste informatie foarte valoroasa, pe care o poti folosi pe cai multiple. Dar a simti nevoia de a-i ajuta pe altii, acesta este un lucru care de la un caz la altul poate fi bun sau rau. Uneori poate insemna onoare si construirea de relatii de incredere, uneori poate insemna a minti, a te purta fals, a-ti sacrifica propriile nevoi, a nu-i lasa pe ceilalti sa invete singuri si alte comportamente fara sens.

2) Poti sa ai una fara alta.

Aceasta este partea cea mai importanta. Poti sa ai simpatie, cu doar o vaga intelegere a sentimentelor celeilalte persoane. Si poti sa intelegi exact cum se simte o persoana, si tot sa ramai capabil sa nu o ajuti.

Poti sa fii o persoana foarte empatica si totusi sa iti mentii libertatea sa faci ceea ce crezi tu ca este mai bine, fie ca implica a-i ajuta pa altii sau nu. Poti sa ai empatie si sa ai optiuni in acelasi timp.

Se ne imaginam ca un prieten de-al tau te invita la petrecerea de ziua lui de nastere. Desi ti-ar face placere sa mergi, este o conferinta in alt oras in aceeasi zi la care ai vrea sa mergi si mai mult decat la ziua de nastere.

Avand empatie, intelegi ca asta va face prietenul tau sa se simta ranit, chiar un pic furios. Dar, avand simpatie doar ca o optiune, poti totusi sa spui nu invitatiei sale si sa mergi in schimb la conferinta, fara sa te simti prost. Este ceva ce mi s-a intamplat recent, si aceasta a fost alegerea mea.

De ce este aceasta distinctie esentiala? Deoarece atunci cand vine vorba de abilitati sociale, majoritatea oamenilor cred ca abilitatea de a fi empatic si tendinta de a avea simpatie sunt acelasi lucru. Daca ai empatie, ai simpatie. Daca intelegi cat de rau de simte o persoana, atunci nu te poti abtine sa nu o ajuti cumva, chiar daca rational stii ca este o decizie proasta.

Si bineinteles, avand in vedere ca cei mai multi oameni vad empatia si simpatia ca un tot unitar, cred si ca pentru a nu avea simpatie, trebuie sa iti sacrifici empatia. Trebuie sa devii ignorant si rece. De asemenea, mai cred si ca au automat multa empatie pentru ca tind sa ajute pe toata lumea. Iar toate aceste idei… sunt false.

Cand intelegi faptul ca empatia si simpatie sunt fenomene legate intre ele, dar care merg in cutii separate, poti sa ai empatie fara a avea mereu simpatie, si poti sa iti ridici abilitatile de relationare la urmatorul nivel.

Citeste articolul pe People Skills Decoded, in engleza – Empathy vs. sympathy: the big distinction.

Saptamana trecuta am fost la Scoala de iarna „Octavian Paler”, organizata de CSL (Cluburile Studentesti Liberale), unde timp de 5 zile am invatat tinerii participantii vorbit in public si abilitati conexe.

Avand in vedere faptul ca rareori reusesc sa urmaresc un discurs al unui politician roman mai mult de 2 minute fara sa ma plictisesc, nu pot sa nu apreciez o initiativa de a invata tinerii aspiranti la pozitii politice cum sa tina discursuri cu impact.

Pe de alta parte, diverse experiente cu lucrul pe zona vorbitului in public cu tineri din lumea politicului mi-a aratat ca in lipsa unei formari competente, acestia au de obicei tendinta instinctuala sa-i imite pe actualii oameni politice ca si discurs, si sa tina acelasi tip de discursuri lungi, demagogice si lipsite de substanta.

Asa ca la acest eveniment, cei 4 traineri ne-am focalizat pe a impinge constant participantii spre a abandona aceste tendinte si a face diverse imbunatatiri in discursurile lor. Spre bucuria mea, de la o zi de training la alta, de la un discursul la altul, stilurile de comunicare ale participantilor au evoluat, deseori in mod simtitor, uneori chiar in mod surprinzator.

Iata cele mai importante directii de imbunatatire ale discursurilor publice pe care ne-am focalizat, directii carora cred ca este bine sa le acorde atentie orice persoana care aspira la activitati ce implica vorbit in public, activitati politice si nu numai.

1. Depasirea emotiilor. Daca te astepti ca tinerii care isi doresc sa devina politicieni sa fie confortabili cu a vorbi in fata publicului, te inseli. Au cam la fel de multe emotii ca si restul oamenilor. Cu practica si folosind metodele adecvate de gestionare a emotiilor, vorbitul in public poate insa deveni din ce in ce mai confortabil si mai placut.

2. Comunicarea la obiect. In vorbitul in public, mai ales in lumea politica, se bat campii la greu. Majoritatea politicienilor romani vorbesc de dragul de a vorbi, ca sa ocupe timp in fata publicului. Este esential pentru orice vorbitor in public sa se gandeasca la ce nevoie are publicul sau, ce obiective are el si sa tina discursul relevant, la obiect.

3. Trecerea de la afirmatii la argumente. In esenta, discursul politic la noi consta din asocierea a cat mai multe calitati cu propria persoana, cu propriul partid, si cat mai multe defecte cu contracandidatii. Dincolo de simplele afirmatii pozitive sau negative insa, este esential ca ele sa fie si sustinute, pe baza de argumente. Din pacate, arta argumentarii este de obicei un factor strain pentru politicienii romani.

4. Abandonarea cliseelor. Strans legat de punctul anterior, discursul pe care-l vom auzi foarte des in Romania este unul in care se spun lucruri de dragul de a se spune, pe care toata lumea le spune. Ori asta nu da roade. Este nevoie de diferentiere si de substanta pentru a avea impact prin vorbitul in public.

Eu unul am increderea ca in materie de comunicare si discurs public, viitoarea clasa politica romaneasca va fi un pas inainte fata de cea actuala. Un pas inapoi… e cam greu sa fie.

A vorbi despre sine: principial, un lucru atat de simplu, pe care faptic, foarte multe persoane il fac atat de complicat, iar increderea in sine (sau mai bine zis insuficienta ei) este deseori factorul complicator.

Tin programe de training unde rog participantii sa spuna cate ceva despre ei si aud prezentari de tip: „Ma numesc Mihai, am 32 de ani si… nu stiu ce sa mai zic”. De ce? Nu ai petrecut toata viata cu tine? Ma astept sa fii persoana care cunoaste cel mai bine acest subiect.

Citesc din cand in cand pe cate un blog romanesc o pagina „Despre mine” care incepe cu: „Intotdeauna imi este greu sa vorbesc despre mine”. Incep sa-mi invat unii clienti sa se vanda eficient in procesul de angajare si imi spun: „Nu sunt confortabil sa vorbesc despre mine, nu-mi place sa ma laud”.

Ce se intampla aici? Este a vorbi despre sine un lucru atat de periculos? Nu chiar. Mai degraba, increderea in sine scazuta legata de a vorbi despre propria persoana este legata de convingerilor limitative pe care in timp, societatea in care traim, educatia pe care am primit-o au avut grija (deseori cu intentii pozitive) sa ni le sedimenteze in minte.

• Daca vorbesc despre calitatile mele sunt lipsit de modestie;
• Daca vorbesc despre defectele mele, devin vulnerabil in fata celorlalti;
• Daca vorbesc despre emotiile mele, ma port ca intr-o telenovela sud-americana;
• Daca vorbesc despre convingerile mele, e posibil sa deranjez pe cineva, s.a.m.d.

Drept urmare, nu vorbesc despre mine si in schimb port conversatii despre vreme, despre drumurile in reparatii, lucruri din astea foarte fascinante. Pentru ca asta e metoda sigura si asta e metoda civilizata de a relationa cu ceilalti.

Practic, a vorbi despre sine este o conditie esentiala pentru a te face cunoscut, a-ti dezvolta un brand personal, a construi relatii de calitate cu ceilalti. Este o abilitate sociala de baza intr-o lume bazata pe conectare si pe diferentiere. Sigur, faptele sunt importante; dar vorbele pregatesc teritoriul pentru acestea.

Daca a nu vorbi despre sine, desi te tine intr-o zona de siguranta, nu iti aduce cariera, banii, relatiile si viata pe care le doresti, este momentul sa iti stimulezi increderea in sine pe aria aceasta si sa inveti sa vorbesti despre tine.

Primul pas, este sa inveti sa vorbesti despre tine, punct. Nu conteaza ce spui, cum spui, cum este interpretat. Pur si simplu foloseste zecile de mii de cuvinte pe care le cunosti pentru a te arata lumii. De abia dupa ce devii confortabil cu asta, poti trece la pasul al doilea: sa inveti si cum sa vorbesti despre tine astfel incat sa creezi impactul pe care-l doresti, sa poti folosi arta de a te dezvalui pe tine cat mai eficient, pentru a amplifica beneficiile.

A fi confortabil cu a vorbi despre tine si a face asta intr-un mod carismatic, reprezinta unele dintre cele mai utile si placute forme prin care increderea in sine si abilitatile sociale se pot manifesta. Merita fructificate.

Sambata am organizat Scoala de Networking, editia a 3-a. Am cunoscut oameni noi, fiecare cu ceva interesant de spus, am vorbit pana am inceput sa ragusesc despre networking, abilitatile sociale, viata si m-am distrat de minune. Tinand cont de asta si de feedbackul pozitiv din partea participantilor, imi este clar ca acest seminar este unul pe care o sa-l organizez inca multi ani de acum incolo.

Cireasa de pe tort la aceasta editie au fost cei 2 invitati speciali: Maria Galca, care a vorbit despre planificarea strategica a activitatii de networking si Dragos Roua, care a vorbit despre comunicare online si folosirea retelelor sociale pentru a face networking. Doi super-oameni si super-profesionisti.

Ma gandeam dupa Scoala de Networking la care sunt cele mai importante lucruri pe care le-am spus la seminar, si primul care mi-a venit in minte este faptul ca abilitatile sociale nu inseamna sa copiezi pe altii si sa te porti social in feluri total opuse cu felul tau de a fi. Cam tot ce vei reusi este sa arati ca un clovn.

Abilitatile sociale inseamna sa-ti gasesti acel stil de a interactiona cu oamenii care se potriveste cel mai bine cu personalitatea ta. Apoi, sa faci modificari strategice si graduale in comportamentul si gandirea ta, pentru a-ti asuma acel stil. Asta este ceea ce cred ca au nevoie majoritatea oamenilor sa invete privind abilitatile sociale, pentru a construi relatii de incredere, a se dezvolta profesional si a avea o viata sociala implinitoare.

Scoala de Networking este unul din acele evenimente care imi amintesc de ce mi-am ales ca misiune profesionala sa asist oamenii in dezvoltarea abilitatilor sociale, in special cele de comunicare. Sunt deja cu gandul la cand sa organizez urmatoarea editie.

Iata acel model scrisoare de intentie pe care dupa cativa ani de consiliere in cariera si discutii cu numerosi oameni de recrutare il consider ca fiind ideal pentru aplicarea prin email sau online la aproape orice job:

Stimate domn/ Stimata doamna

Sunt interesat de jobul X din compania pe care o reprezentati, motiv pentru care va trimit atasat CV-ul meu.

Cu respect,

Nume Prenume

Telefon

Acest text se scrie direct in corpul emailului sau al aplicatiei, nu se ataseaza precum CV-ul.

Poate ca te gandesti: „Acesta nu este un model de scrisoare de intentie, pentru ca nu asa arata si se trimite de obicei o scrisoare de intentie”. Ai dreptate. Este mult spus ca acesta este un model scrisoare de intentie. El reprezinta de fapt o alternativa minimalista la scrisoarea de intentie. Pentru ca atunci cand vine vorba de scrisoare de intentie, principala mea recomandare este sa nu folosesti una.

Clasica scrisoare de intentie este astazi un document demodat, aberant si inutil. Ca sa intelegi acest fenomen, tine cont de urmatoarele lucruri.

• Cand o persoana aplica la un job, documentele trimise de ea primesc initial cam 30 de secunde de atentie. Insuficient timp pentru a citi si CV-ul, si scrisoarea de intentie.
• In cele mai multe cazuri (a se citi ‚cam 90%’), scrisoarea de intentie nici nu este citita de persoanele care primesc aplicatiile la un job (de obicei oameni din HR).
• In majoritatea cazurilor (a se citi tot ‚cam 90%’), cand oamenii din HR forwardeaza CV-urile candidatilor recomandati de ei catre managerul departamentului unde se va face angajarea, acestea sunt trimise fara scrisoarea de intentie.

Cam orice informatie cu adevarat valoroasa din scrisoarea de intentie se va gasi scrisa cumva si in CV-ul tau. Iar restul sunt o groaza de clisee, care nu adauga valoare reala si nu merita citite:

„Am incredere ca sunt persoane potrivita pentru aceasta pozitie” – aha; tu si ceilalti 500 de candidati

„Imi manifest disponibilitatea pentru un interviu fata-n fata” – de parca nu e clar deja ca o ai din faptul ca ai aplicat la job.

Nu ai nevoie de un model scrisoare de intentie. Pentru ca a redacta o scrisoare de intentie si a te chinui sa o faci cat mai atractiva este cu foarte mici exceptii o pierdere de timp. Ce ai nevoie este sa te focalizezi pe:

1. A avea un CV foarte bine pus la punct, ca forma si ca fond;
2. A folosi strategii eficiente pentru a gasi joburi, a aplica la ele si a te diferentia de competitie;
3. A aplica pentru pozitii ambitioase dar in acelasi timp realiste raportat la experienta si competentele tale.

Din acest motiv serviciile mele de consiliere in cariera nu includ redactarea scrisorii de intentie. Lucreaza la cele 3 aspecte de mai sus si cautarea unui model scrisoare de intentie devine aberanta.

A 3-a editie a Scolii de Networking are loc pe 30 ianuarie. Multe persoane m-au intrebat cum este la un astfel de seminar si ce se discuta acolo. Pey, cum cred ca o imagine face uneori cat o mie de cuvinte si un filmulet cat o mie de imagini, iata un extras video de la prima editie, ce a avut loc in septembrie 2008. Teaser.